Chimia dragostei

Tare imi mai place mie sa ma apuc de demolat mituri. Cu cat sunt mai bine implementate in imaginarul colectiv, cu atat e mai fain sa urmaresti reactiile cand sunt desfacute in bucatele mici.

De data asta m-am apucat de dragoste. Sentimentul cel mai poetic prin definitie. Si dupa un studiu amanuntit in domeniu am descoperit cum ca de fapt toata dragostea asta e de fapt un coctail de hormoni care ne determina comportamentul.

Treaba incepe cu secretia de serotonina si feniletilenamina, responsabile de senzatia euforica a indragostitilor (si de comportamentul obsesivo-compulsiv). S-ar parea ca in exces poate duce la adictie (feniletilenamina actioneaza in acelsi fel ca anfetaminele), insa nu va speriati. Nici o indragosteala nu dureaza mai mult decat cateva luni. Dupa aceea nivelul descreste si primatul este castigat de alti hormoni: oxitocina si prolactina.

Oxitocina se află la baza chimică a prieteniei, dar şi a iubirii şi a grijii materne. De asemenea, oxitocina sporeşte şi generozitatea, crescând calitatea empatică a unei persoane, dar şi încrederea acesteia, inhibând totodată susceptibilitatea şi frica. Asta ar fi responsabila de fidelitatea in raporturile de cuplu. A, si inca ceva: s-ar parea ca este eliberat in momentul actului sexual, atingand nivele foarte ridicate inainte de orgasm. Asadar, pentru cele care au impresia ca “mai rarut e mai dragut”, tin sa le comunic faptul ca se inseala amarnic. Oxitocina ajuta la secretia dopaminei- care ne dau senzatia de placere. Si care poate crea si dependenta. Dopamina este responsabilă pentru senzaţia euforică a îndrăgostirii, dar şi pentru extazul psihic din timpul orgasmului. Interesant este că, deşi în cantităţi moderate dopamina are un efect tonifiant pentru organism, în cazurile extreme – de deficit sau exces – poate cauza dezechilibre majore ale sănătăţii psihice. Din fericire, imediat dupa orgasm corpul secreta prolactina, ca sa ne mai dea o pauza de respirat.

Prolactina e cea responsabila de depresia “post coitus”. Cu lipsa interesului pentru partenerul sexual si tot restul(dureri de cap, schimbari de dispozitie, chiar si infertilitate), in cazul in care starea e prelungita.

Cam asta e tot. Restul il construim noi. Ca nimeni nu ne poate droga mai tare decat o face propriul creier cu un mic efort de autoconvingere.

Anunțuri
Published in: on Decembrie 7, 2009 at 17:57  Comments (7)  
Tags: ,

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/12/07/chimia-dragostei/trackback/

RSS feed for comments on this post.

7 comentariiLasă un comentariu

  1. …I never liked chemistry…

  2. and thanks to you…now I can see WHY…

  3. Nu uri chimia, este ceea ce este, nu te opreste nimeni sa te bucuri de efecte.
    Foloseste asta in avantajul tau, nu lasa chimia sa iti strice placerea dar foloseste-o cand esti parasit, daca ai pierde totul cu o relatie terminata ar fi foarte trist.

  4. Tudor, „crede si nu cerceta” nu a fost niciodata motto-ul meu. Vorba lui VreauUltimulLoc, daca te bucuri de efectele ei e mai simplu. Iar intelegerea lucrurilor iti poate spori placerea (ca si durerea)

    VreauUltimulLoc, intelept sfat 🙂

  5. Stiati ca exista si o carte cu numele Formula fericirii(minunatele descoperiri ale neuropsihologiei de azi) scrisa de Stefan Klein, aparuta la Humanitas in 2005? Am citit-o. E o carte interesanta. In aceasta carte se spune ca gradul de fericire in viata nu depinde numai de gene, ci si de mediul in care traim si de cultura noastra.”Depresia ameninta sa devina o ciuma a secolului XXI. Nu e o gluma. Fericirea nu actinoneaza in primul rand asupra spiritului ci si asupra corpului; nefericirea il distruge, fericirea il remonteaza. Tristetea e un factor de risc pt sanatate deoarece supune organismul stresului. Iar stresul mareste riscul infarctului sau al comotiei cerebrale. In cazul starilor negative este mai activa partea dreapta, iar in momentele de bucurie mai activa este partea stanga a lobului frontal. Nu exista un centru al placerii si unul al tristetii. Creierul nu functioneaza atat de simplu. Aparitia emotiilor in creier se poate compara cu asezarea jucatorilor pe teren la jocul de fotbal. Fiecare jucator este necesar si nici unul nu poate decide singur soarta meciului. Tot asa, regiunile creierului sunt conectate intre ele, iar echipa se comporta in functie de situatia de joc. Pana la urma nu conteaza atat jucatorii izolati cat intreaga echipa” V-am dat citate din carte pt ca ma gandesc ca nu aveti toti acces la ea. „Exista 6 miliarde de oameni si sase miliarde de cai spre fericire” spune autorul! Va recomand cartea cu caldura 🙂

  6. moamaaa! habar n-aveam!
    ce ti-e si cu stiinta asta! te pomenesti ca are si vreo farmula chimica, din aia cu in cirnat de C, O si H! 🙂

  7. Roxana, sunt intru totul de acord cu efectele benefice pe care le are fericire asupra corpului 🙂

    Rebelu, de asta inca nu stiu. Dar cica s-au inventat „injectii de fidelitate” cu oxitocina si „filtre de dragoste” care ridica nivelul dopaminei.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s