Invierea lui Tolstoi

” Orice om, pentru a actiona, are nevoie sa creada ca activitatea pe care o face e importanta si buna. Din aceasta cauza, oricare ar fi conditia de viata a acelui om, el isi va crea o viziune a vietii omenesti in general conform careia activitatea pe care o desfasoara sa-i apara importanta si buna.” Cu alte cuvinte si Hitler cand voia sa curete lumea de evrei era convins de faptul ca actiunea sa era importanta si buna pentru umanitate.

„Daca e posibil sa se creada ca exista vreun lucru, oricare ar fi el, chiar si pentru o perioada scurta  sau pentru un caz exceptional, mai important decat sentimentul de umanitate, atunci nu va mai exista nici o crima care sa nu poata fi facuta impotriva oamenilor; si asta fara a se considera vinovati cei care o fac.”

Pentru ca mai bine de un secol aceste cuvinte au fost scrise pentru a explica alte realitati si lucrurile nu s-au schimbat deloc. Ba poate chiar s-au inrautatit. Ca atunci din cand in cand cate un om mai deschidea ochii sa vada iar acum ni se pare normal noua tuturor sa risipim fara sens lucruri care ar putea salva vietile altor oameni. Pentru ca puterea tot doar cativa o au, chiar daca nu se mai cheama boieri. Si tot cu fericire sunt slujiti de robii care acum se denumesc functionari ai corporatiilor. Si singurul scop a acestor noi servitori este tot acela de a ajunge la sfarsitul lunii si a lua salariul, fara a mai deschide ochii si asupra altor lucruri.

O citisem acum vreo 10 ani sau poate mai mult. Nu eram destul de coapta atunci ca s-o inteleg. Poate ca nici acum nu sunt. Poate ca peste alti 10 voi reusi sa inteleg mai mult decat acum. Cred ca-i cazul sa iau la rand rusii la recitit.

Mare dreptate avea proful ala al meu care imi spunea la un moment dat ca nu ii ajunge timpul sa reciteasca tot ce citise pana atunci.

P.s. frazele intre ghilimele sunt traducere proprie din versiunea in italiana pe care am gasit-o pe cosul de gunoi. scuze daca nu e conforma cu variantele oficiale in romana.

Anunțuri
Published in: on Aprilie 27, 2009 at 19:41  Comments (11)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/04/27/invierea-lui-tolstoi/trackback/

RSS feed for comments on this post.

11 comentariiLasă un comentariu

  1. viata de om e prea scurta ca sa reusim sa realizam tot ce ne-am propus. fericiti sunt cei fara dorinte.

  2. mare dreptate mai ai, TiBi! dar or fi existand oameni care nu au dorinte?

  3. tolstoievski asra e mare om… si dupa atatia ani inca e a naibii de actual!

  4. eu una n-am nici o indoiala ca hitler credea la inceput ca e bine ce face. mai apoi probabil era prea inversunat si extaziat de propria influenta ca sa ii mai pese ce e bine si ce e rau
    cum zicea un jurnalist, kapuscinski, puterea e o boala

    fragmentul asta m-a impresionat si pe mine f tare. si mai era unul cu singurul loc potrivit pt un om cinstit in zilele noastre e in inchisoare, si mai erau cateva care imi scapa acum

    nu imi mai amintesc cartea in toate detaliile ei, nici cum am ajuns la concluziile la care ajunsesem- imi amintesc doar, vag, concluziile- si eu am citit-o acum vreo 4 ani- dar parca mi s-a parut nerealista devenirea lui nehliudov. mi se pare – poate ma insel, poate sunt imatura, poate n-am cunoscut eu prea multi oameni sau am cunoscut unii nereprezentativi pt fiinta umana etc- ca e f greu dc traiesti intr-un mediu anume sa reusesti sa iesi din cliseele si valorile lumii respective. si mi-e greu sa cred ca o persoana crescuta cum e crescut un nobil/ raportat la zilele noastre un copil de bani gata, un copil de parinti cu influenta, autoritate etc etc (cu principiul ca e ok sa calci pe cadavre, dc sunt ale unor oameni mai putin egali decat tine) n-ar fi fost capabil sa apeleze la exact ce zicea tolstoi mai sus pentru a se ierta si pt a merge mai departe.

    chestiile prin care trece ar fi dat inapoi cam pe oricine, are o putere si o vointa care nu se jusstifica prin viata pe care a dus-o.
    largind sensul, eu nu cred in oameni care se schimba. romanul lui tolstoi este interesant, ca idei, ca reprosuri aduse omenirii, dar personajele sunt incredibile. mi-aduc aminte ca mi s-a parut atunci ca ideilor respective le-ar fi stat mai bine intr-un eseu.
    nu cred ca oamenii se pot schimba (si inca atat de radical) nu pt ca i-as considfera rai, ci pentru ca ii consider slabi si depedenti de valorile cu care au crescut. si mai ales dependeti de senzatia ca au facut tot ce au putut, ca nu depinde de ei, ca nu e vina, ca nu sunt niste monstri etc etc

    eu nu am dorinte. asta in cazul in care chestii de tipul sper sa nu ma imbolnavesc de cancer pulmonar si sa mor in chinuri si aratand ca un scehelet(sa mor brusc, in somn, nu m-ar deranja prea tare..) nu intra la capitolul dorinte
    nu cred ca sunt fericiti oamenii fara dorinte. asta mi-a amintit de replica aia a lui eminescu a nu iubi nu-i nimica, a nu putea iubi e grozav (unde grozav inseamna ..groaznic).
    mi se pare ca e cam acelas lucru. sa nu ti se indeplineasca dorintele nu e mai lucru, important e ca le ai. sa nu ai dorinte e ingrozitor

  5. *acelasi lucru
    *nu e mare lucru

    etc 😛

  6. rusule, subscriu 🙂

    m-ule, in faptul ca oamenii s-ar putea schimba asa brusc nici eu nu prea cred, dar ca lucrul acesta e posibil trecand printr-o multime de incercari, asta mi se pare posibil. insa mai cred si altceva: ca sclipiri din acestea cum ca vrem sa ne schimbam radical avem destul de des, mai ales unii dintre noi. Tolstoi nu povesteste mai departe daca Nechljudov chiar a trait conform noilor sale credinte. si prin asta mi se pare realist.

  7. sclipiri, da. ai o insomnie si stai cu ochii in tavan si te gandesti la toate lucrurile pe care ai putea sa le faci mai bine, all that good things that you have left undone, etc(si nici macar n-ai putea, de fapt, sa le faci, nici basescu dc s-ar decide in noaptea asta ca nu e tocmai un exemplu de corectitudine, nu o sa aiba maine cum sa schimbe lumea, nici macar pe aici din imediata apropiere, oricat de prima putere in stat ar fi el, sau a cata o fi, nu ma pricep la politica ) si te decizi ca de maine sa le faci si apoi adormi si in somn te dai de trei ori peste cap si preschimbi (inapoi) in capcaun

    dc e asa cum zici tu( „Tolstoi nu povesteste mai departe”), ok, dar eu tin minte ca toata cartea este exact despre cum traieste el in conformitate cu credintele. cum se zabte sa make a point. o cauta pe fata asta, incearca sa o elibereze, isi sustine teoriile despre cinste/ integritate in fata mai marilor care ii pun piedici, parca ajunge si la inchisoare.. ?

  8. *all the good things (citam din pink floyd)
    nici macar pe aia *
    zbate*

    nu stiu ce naiba cum reusesc sa scriu alte cuvinte decat cele pe care as vrea sa le scriu 😀

  9. stai linistit, m-ule, ca inteleg oricum chiar daca nu sunt scrise corect cuvintele
    de fapt personajul principal incearca sa traiasca in conformitate cu noul stil de viata pe care il descopera treptat, insa nu reuseste mereu. ba chiar spre finalul cartii participa la acea masa in compania altor bogatasi unde se simte mult mai bine decat pe parcursul chinuitorului drum alaturi de convoiul de deportati. daca ar fi sa dau o continuare romanului as putea spune ca dupa mine va trai asa cum a fost invatat de-o viata. poate putin mai atent la cei din jur, insa fara a renunta la privilegiile starii sociale careia ii apartine.

  10. Eu sunt de parere ca maleficul Hitler era un geniu,chiar daca negativ,prin forta exercitata asupra oamenilor deveniti,din frica,lene,plictiseala,etc partasi la distrugere si implicit la autodistrugere.Asadar este vorba si de monstruozitate colectiva ,nu numai individuala,de hitlerizare sau regasire in Hitler insusi a propriilor nevoi tinute in frau pana atunci de sistem..Sosise ocazia ca fiara sa-si etaleze intr-o explozie planetara fundul,coplesit de o rusinoasa si basinoasa rutina,intregii umanitati..Dintotdeauna a existat tendinta ca oamenii sa-si arate coltii de bestii frustrate in confruntare cu ceilalti,era nevoie doar de un ghid…Leul sau alte animale salbatice ucid pt a se hrani,fiinta umana o face din pur sadism…Nu cred ca omul poate fi schimbat ca urmare a interactiunii cu mediul si deci nu cred ca protagonistul romanului „Invierea”este realist ci mai degraba utopic.Sa nu uitam ca insusi autorul,departe de complexitatea lui Dostoievsky,a carei analiza merge in directia sondarii acelei laturi obscure ce ne caracterizeaza,care abordeaza intreaga problematica umana cu nuantele de lumina si intuneric in toata varietatea lor stupefianta dar realista,Tolstoi este un habotnic,ce reliefeaza,mai ales in acest roman,aspiratia la mantuire prin pocainta.Nimic mai mult.Loli,nu trebuie sa continui romanul,lasa-l asa cum e…Nu cred ca”Invierea”poate da nastere la interpretari pt ca autorul,crestin prin excelenta ce tindea spre fanatism,nu ti-ar permite-o…Trebuie sa recunosc ca stilul toltoian este cuceritor,insa ca substanta lasa de dorit.Cand am citit romanul in adolescenta i-am facut o analiza in limba franceza si chiar mi-au dat lacrimile…Dar eram doar un adolescent…”miop”,simplu,limitat ce tindea la lumina perfectiunii,iar acum,in complexitatea mea tragica,sunt ceea ce sunt toti adultii…un monstru…

  11. mia colpa! n-am stiut ca Tolstoi era un crestin fanatic. sincera sa fiu, nu mi s-a parut citind romanul. pe de alta parte e evident ca orice cititor percepe romanul(opera aperta, ca orice creatie) in functie de ceea ce are in minte.
    in afara de asta nu cred ca toti adultii sunt monstri. sunt doar oameni „cu nuantele de lumina si intuneric in toata varietatea lor stupefianta dar realista” asa cum spuneai prea bine chiar tu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s