Intalnire

Peste 10 saptamani in fata judecatii umane. Cu dare de seama asupra existentei in ultimii 10 ani. O simpla intalnire a unei promotii de liceu, ar spune unii. Infruntarea normalitatii, o numesc eu. Cand regulile se transforma in tipare pe post de paturi procustiene. Si ochi necunoscuti ce te pot taia sau lungi chinuitor pentru simplul motiv ca odata, pentru 5 ani, v-ati vazut in fiecare dimineata de zi lucratoare.
Cum imi pot sintetiza 10 ani din viata ca sa le-o prezint lor, majoritatii? Celor carora le-am uitat si numele? De care n-am mai auzit de atata timp si de care nu sunt nici macar interesata sa aflu ce-au mai facut? Iar cei 3 cu care mai vorbesc oricum imi stiu transformarea.
O sa-mi caut puncte de reper. Si-o sa incerc sa raspund la intrebari. Undeva, odata, am auzit ca intr-o viata de om e musai sa ai un sot iubitor, copii frumosi di destepti, o casa cu biblioteca si cu toate ustensilele electrocasnice inventate si-un pom pus de tine la poarta.
Si-o iau pe rand. C-am crescut, vorba aia, si-am ajuns la concluzia ca iubirea e o chestiune atat de personala incat prefer langa mine un om intelligent si care sa ma respecte decat unul care sa ma iubeasca si sa ma carpeasca o zi da si una nu pentru ca asa stie el sa iubeasca.
Si copii n-am facut, dar am salvat odata pe cineva de la moarte si alta data altcineva m-a salvat pe mine asa ca suntem deja doua persoane in plus pe Pamantul asta deja mult prea plin.
Casa n-o am, iar la biblioteca am renuntat. Prefer sa citesc si sa dau mai departe. Oricum nu mi-ar incapea intr-o casa tot ce-as citi intr-o viata, tinand cont de faptul ca mai trebuie sa mai faci intr-un apartament si baie si bucatarie si loc de pus hainele si cos de gunoi si dulapuri pentru cratite.
Ustensile electrocasnice de ultima generatie nu prea am, dar in schimb am invatat sa gatesc o multime de feluri de mancare despre care acum 10 ani nici macar nu stiam ca exista si la televizor oricum nu ma mai uit aproape deloc si-as sta cu lumanari daca n-as fi deja chioara de la cititul cu lumina necorespunzatoare; iar microundele, conform ultimelor cercetari cica oricum transforma alimentele in niste otravuri cancerigene.
Si n-am nici pom in fata blocului. Doar niste tufe pe post de gard viu, dar nici pe acelea nu le-am plantat eu. Am plante in balcon, dar nu cred ca se pune. In schimb de cativa ani am invatat sa arunc la gunoi separat hartia, metalul si plasticul si poate ca un copac, in atatia ani, am reusit sa salvez.
Asadar n-am facut nimic. Si totusi daca m-as intalni acum cu cea care eram in urma cu 10 ani nu m-as recunoaste. Nu din punct de vedere fizic, pentru ca acolo, ca-n pactul cu tabloul blestemat al lui Wilde, lucrurile nu s-au modificat prea mult.
Inlauntru am imbatranit si-am adunat tot felul de lucruri. Dar cum pot sa ma duc in fata ochilor necunoscuti si sa ma laud c-am invatat sa am rabdare, sa nu mai vreau sa am nici casa, nici copii, c-am fugit cat am putut de afirmarea sociala si mi-am dezvoltat o intreaga tehnica pentru a trece cat mai neobservata posibil?
Oricum nu intereseaza pe nimeni, asa cum mie carierele lor nu-mi vor povesti nimic despre serile in care vreunul dintre ei a vrut sa se sinucida de prea multa singuratate.

Anunțuri
Published in: on Martie 29, 2009 at 14:16  Comments (12)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/03/29/intalnire/trackback/

RSS feed for comments on this post.

12 comentariiLasă un comentariu

  1. Of, oi fi io difect dar, nu inteleg de ce trebuie sa vedem ca ar fi „in fata judecatii umane”;”Cu dare de seama asupra existentei…”;”Infruntarea normalitatii”; „ochi necunoscuti ce te pot taia sau lungi chinuitor”. De ce am fost eu la intalnirea de 10 ani de la terminarea facultatii (cea de la terminarea liceului nu s-o tinut, din pacate)? Pentru ca nici macar o clipa nu mi-am pus problema de a expune ce am facut eu in cei 10 ani, fiecare stie foarte bine ce a facut, imi pare ca mai toti am vazut aspectul asta sub forma „sunt bine, nu va faceti griji”. Normal ca au fost si cei de se umflau in pene, cei ce ranjeau sfidatori, daca lor le-a facut placere, foarte bine, macar sa se fi simtit ei bine pentru partea asta, ca io nu am simtit decat bucurie pentru faptul ca toti sunt sanatosi. In schimb m-am gandit ca am acolo de vazut minim trei prieteni. Faptul ca puteam sa petrec o noapte intreaga cu ei (si ce de am mai petrecut, ne-or tipat de la un restaurant si doua terase cum ca voiau sa inchida) zambind si catre trecut, o fost suficient pentru a parcurge cu masina cei 1000 km dus-intors. Si daca jumatatea mea o fost incantata, de mine nu am ce sa mai spun. Ar fi prieteni ce se bucura ca te vad, infiderent de ce ai facut in ultimii 10 ani? Te-ai bucura sa-i vezi, orice ar fi facut ei in cei 10 ani ? In cazul asta cred ca restul nu are mare insemnatate. Nu cred ca putem fi influentati de felul in care suntem vazuti de „ceilalti”, mnoa, le place bine, nu le place sa faca bine sa priveasca in alta directie, nu-i obliga nimeni, cum nici pe mine nu ma poate impiedica nimeni sa-mi vad prietenii. Io tocmai ce am revazut pozele (alb-negru, da ce plete, da ce blugi, da ce moaca de cochil talamb, ha ha ha) din vremea in care am fost in anul I, drept urmare mi-am promis ca cel tarziu in vara sa fac bine sa ajung iarasi prin Cluj macar pentru a mai simti aroma vremurilor acelea si, de se poate, sa incerc sa-i mai adun pe cati din ei or vrea sa vina cu draga inima. La expunerea celor 10 ani, cand am ajuns pe la litera M, deja omii nu mai aveau rabdare sa asculte, ardeau de nerabdare sa discute liber despre nebuniile facaute in vremea scolii, seriozitatea o disparut iar cel mai serios dintre profesori se tinea cu mainile de burta de atata ras. Mnoa, sper sa va distrati strasnic, ca asta imi pare mie ca ar fi scopul acelei intalniri.

  2. pai eu pentru aia 3 prieteni o sa fac drumul pana in tara si inapoi, ca de dus oricum ma duc! de aceia imi e dor tare si abia astept sa-i vad si sa mai petrecem un pic impreuna

  3. Imi pare ca cei trei prieteni nu te vor judeca si nici ca ar avea pretentii in sensul de dare de seama. Si-mi pare ca bucuria revederii nu merita umbrita de nici o parte. Mnoa, ca mi-ai facut pofta, ma duc iar la cele poze alb-negru.

  4. Ca mi-am adus aminte, ce ar fi de facut cu restul omilor, restul ce ar privi ca la niste straini ce ar avea de dat socoteala … ca-n bancul asta:
    Un student din Cluj este chestionat
    „Ce ai face daca ai castiga un milion de euroi?”
    „As bea, strasnic,grozav, in prostie!”
    „Apoi?”
    „Mi-as plati datoriile”
    „Si cu restul ?”
    „Restul … hmmm, restul sa mai astepte!”

  5. :)) mi-a placut bancul!

  6. daca este sa ajungi pe meleaguri natale sa-mi povestesti si mie ca si mie mi-e dor. In rest ce sa spun iti doresc sa fie o experienta placuta ,revederea dupa 10 ani ,cu cei ce ti-au fost colegi , prieteni si asa mai departe.

  7. Ca tot zasai de cele poze alb-negru, plete, blugi, Cluj,anul I … am ajuns sa scanez(multam, altfel nu-mi venea ideea), iaca rezultatul :
    http://picasaweb.google.com/sorin970/Scan#5318850944421052082

  8. 🙂 wow!

  9. am fost mereu mult prea introvertit pentru asa ceva … da’ iti urez revedere placuta, depanarea unor amintiri frumoas din anii aceia si mai ales: crearea altora noi, si mai frumoase!

  10. uite-te pe fetele lor si vezi care zambeste natural si cu adevarat 😉

    distractie placuta!

  11. Io m-as fi dus la intalnirea aia in blugii si tricoul pe care ii aveam la bac (inca le mai am), cu troleul si singur, si m-as fi declarat fericit; adica exact ca in urma cu 10 ani. Cine pricepe bine, cine nu, la fel de bine.
    Si daca e si doar un om pentru care merita sa bati drumul, fa-o.

  12. 🙂 da, in camasa cu patratele a lui tata pe care obisnuiam sa o port in liceu… sa stii ca e o idee buna. sunt mai multi oameni acolo pentru care merita sa fac drumul asta, nu doar unul…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s