Radacini

Voiam sa scriu o postare despre radacini. Despre acelea pe care nu le poti adanci in pamant neprimitor si ramai asa cu ele atarnande si uscate. Hranit de-un firisor de apa sau de soarele care oricum e darnic spre toti. Si despre incapacitatea de-a da rod de floare sau fruct, pentru ca ti-e frica, te gandesti ca rafala urmatoare de vant o sa te duca mai departe cine stie unde si atunci n-are rost. Si-mi aduc aminte de trestia aia care se indoaie si stejarul care e frant de furtuna. Si de ciulinii aia pentru care singura metoda de supravietuire a speciei e sa fie purtati cat mai departe, pana cand dau de vreun teren fertil.
Si tot ma intreb ce naiba mai caut eu, de ce nu pot fi in rand cu toata lumea, sa nu mai am senzatia aia de lipsa. Citeam aseara cartea aceea minunata care te face sa te lasi de fumat (n-a mers, dar despre asta poate alta data) si ma gandeam ca e ca si cum eu odata am tras dintr-o tigara otravita fara sa vreau si-acum imi lipseste nicotina aia de care intre timp am devenit dependenta. Doar ca nu am idee unde sa o gasesc. Si chiar daca imi spun in gand ca sunt fericita si multumita asa nefumatoare de ideal cum sunt parca nu merge. Si de aia mi-e tot una si nici nu mai fug dupa altceva pentru ca oricum nu gasesc nimic. Stiu ca e important urcusul si nu panorama din varful muntelui, dar efortul pentru el insusi nu ma satisface decat la sala.
Oi fi crescut vreun vierme ce ma mananca pe dinlauntru si nu stiu… Poate ar trebui sa mananc mai putina ciocolata…

Anunțuri
Published in: on Martie 11, 2009 at 18:59  Comments (18)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/03/11/radacini/trackback/

RSS feed for comments on this post.

18 comentariiLasă un comentariu

  1. cu viermele ala incerc sa supratietuiesc si eu… poate ajung la o simbioza perfecta si reusesc sa devin un purtator ideal.
    nu stiu, poate toti avem arderea noastra… toti trebuie sa coboram ca sa putem urca… fiecarea cu arderea sa. deztelenire… nu mai stiu de fapt unde ne-ar fi locul. sau cand il gasim, vine altcineva si ne impinge aiurea.

  2. Ce mai chestie. asa am simtit si io azi. doare tare treaba asta cu radacinile inutile. ce aiurea….

  3. of mah…si eu pribeaga,doar ma sti…
    dar abia anul asta mi-am zis sa las urme pe aci..
    imi repet chestia aia „omul sfinteste locul”
    imi repet ca nu conteaza de maine „oi zbura”…
    conteaza ca azi is aci si pot schimba ceva..

  4. treaba cu drujba nu merge asa ca nu ramane altceva de facut decat sa le intretinem ca sa nu cumva sa ne fie mai rau

  5. a draq rusoaica….infestor curat…..

  6. totdeauna imi spun ca la un moment dat lucrurile se vor schimba, ca voi fi prins in aceasta schimbare, in nebunia si promisiunile ei…ca ma voi lasa de fumat, ca voi uita senzatia de care zici si tu, inadecvarea…mult timp stau cu ochii inchisi si astept asta, ruptura…uneori a venit de la sine, alteori nu, am zis ca ceva trebuie facut

  7. Am sa intreb ceva: ce ai spune daca ai afla ca esti DEJA in varful muntelui si tot ce trebuie sa faci este sa te relaxezi si sa te bucuri ?

    Si vrei sa renunti la cioco-boco ?
    Ce Blasfemie !
    Nici sa nu te aud. Fugi si cauta ciocolata cu curry. E mortala… dupa ce gusti, poti sa spui doar atat: „mai vreau !”

  8. rusule, facem schimb de viermi? ca, vorba aia, toti stim cum sa rezolvam viermele celuilalt!

    da, piticule, doare tare. mai ales ca pe mine cel putin ma ia asa cu crize. mai uit din cand in cand, dar cand ma apuca iar e si mai aiurea

    pai ce sa intretin, mai mike? viermele?!

    dlskla, cand descoperi solutia magica imi vinzi si mie pontul?

    Dara, am mancat din aia cu ardel iute, dar cu curry inca n-am incercat. pana acum puneam aroma asta doar pe cartofii prajiti 🙂

  9. ziua buna!
    diagnostic: vierme de ciufuleala, posibila astenie de primavara. la ciocolata nu se renunta, ca da buna dispozitie.
    prescriptia nespecialistului: cura e numai la tine, ca, orice am scrie si am spune noi aici, tot tu sti mai bine ce-ti lipseste sau ce nu-ti dai seama ca ai!
    cele bune!

  10. 🙂 vierme de ciufuleala! imi place expresia!
    mare si soare ar fi cura perfecta. da mai dureaza niste luni pana pot sa profit

  11. a dreak Pitic, se putea abitne? :)))

    Da mai Lolli ce maestri suntem in viermii altuia… facem schimb ca eu de-al meu m-am saturat!!!

  12. stii cum e in filmele alea SF atunci cand omori parazitul, moare si gazda

  13. o fi vreo simbioza din aia, sa stii!

  14. Uneori, oameni cu lopeti si suflete ii aleg pe cei dezradacinati, cauta un loc potrivit, si le ingrijesc radacinile cu pamant, apa, si cele necesare. Si atunci dezradacinatii prind drag de locul acela, se infig bine in pamant si se dezvolta armonios.

  15. Daca reusesti sa renunti la fumat sa-mi spui cum. Chiar am nevoie… desi ma gandesc ca e singurul viciu pe care il am. Ce ma fac dupa?!

  16. minos, si oamenii aia unde se gasesc? trebuie de dat anunt? 🙂

    bretoane, si la mine e singuru viciu existent. cum spunea un prof de-al meu, suma viciilor unui om ramane constanta. daca renunti la fumat, vine altul. asa ca eu, mai putin curajoasa, prefer lucrurile pe care le cunosc 🙂

  17. Copac cu frunze si cap de lemn caut pamant de flori si coada de topor pentru relatie de lunga durata stropita din belsug!
    Voi mai primeniti-va viciile, ca isi pierd farmecul!

  18. :)) mi-a placut!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s