Cosa vuoi che sia?

Hai-hui prin blogosfera din blogroll in blogroll la cautat oglinzi. Cu un ochi la Rambo 2 (am avut intotdeauna o slabiciune pentru Stallone – chiar, in italiana se traduce: armasar – cu ochii lui ca de icoana bizantina si rictusul permanent al gurii) pentru ca italienii nu dau filme mai noi de 10 ani de zile decat in ocazii speciale.Cautand curaj sau chef de-a-mi mai insusi o leapsa, de data asta muzicala, pe care poate ca am s-o duc la bun sfarsit maine.

Pentru ca am dat peste lumi pe care nu le banuiam. Peste oameni care-mi plac. O fi si asta tot vreun fel de voyorism. Sa intri din casa in casa, sa asculti aici un oftat, dincolo o gluma buna, fugind de stirile politice sau sportive, ca in viata reala. Zambind cand lumea se enerveaza pentru o parere neimpartasita de restul universului. Cautand oameni. Fugind de stereotipuri sau minunatii dulcege. Si mi-am mai lungit lista de lectura.

Egoism profund. Un film bun, 5 giga de muzica, blogurile, cate o carte. Si ce daca nu exista sens in viata? Eu ma trezesc dimineata ca sa vad ce-au mai scris oamenii, ce-au mai gandit, ca sa mai ascult o data cantecul acela care imi rascoleste stomacul, ca sa mai descopar vreun actor necunoscut sau vreun personaj pentru care sa ma framant. Nici mariri, nici onoruri, nici recunoastere publica a meritelor.

Candva, asemeni lui Preda, si eu voiam sa traiesc doar pana pe la 30. Atunci mi se parea ca dupa, inevitabil, se produce imbatranirea instantanee, cu amortirea pana la anulare a simturilor. Nu mi-a explicat nimeni niciodata ca sunt oamenii cei care aleg variant asta, pentru ca e mai simpla. Pentru ca asa au o scuza – a varstei.

N-am sa ma las de fumat, ca la cat sunt de ghinionista, cum spunea cineva, s-ar putea sa mor sanatoasa. Sper doar sa existe vreun om care sa ma atentioneze in momentul in care voi incepe sa devin intoleranta. Ca sa stiu ca am ajuns prea batrana ca sa mai continui.

Anunțuri
Published in: on Februarie 5, 2009 at 22:56  Comments (17)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/02/05/cosa-vuoi-che-sia/trackback/

RSS feed for comments on this post.

17 comentariiLasă un comentariu

  1. ce frumos ai scris, Lolit. as vrea si eu asa, adica nu doar sa scriu, sa si cred. dar mai am un pic mic pana la 30, poate atunci 🙂

    >:D< noapte buna

  2. ala era un hug.

    aaa, melodia asta se afla si la mine in giga aia

  3. visam frumos

  4. Vocea imi aminteste de cea a solistului de la Stiltskin. Au ceva comun…tonul grav probabil. Imi place melodia…Interesanta

  5. did, si eu mai am pic mic pana la 30. poate tocmai de aia…
    mike, visam, ce sa facem?
    kyosgod, ligabue e unul dintre motivele pentru care sunt bucuroasa ca am invatat italiana

  6. stii ce se spunea despre el? ca are privirea unui cocker spaniol. intelege tot dar nu poate sa se exprime! :))

  7. :)) hai ca mi-a placut asta!

  8. soro, viata e complexa si prezinta umflaturi, vorba lui marinica preda, nepotul de frate al scriitorului, care e profesor de romana la un liceu din targul nostru. si merita traita din plin, pana in ultima secunda.
    sunt oameni care au irosit vieti matusalemice si oameni care au schimbat lumea in 30 – 40 de ani de viata. asa ca, so pe ea si sa murim tineri, la suflet!

  9. corect!!! sa dea domnu’ sa reusim sa ne pastram tineretea sufleteasca, ca-i mult prea importanta

  10. Cred ca ai descris viata multor bloggari in insemnarea asta… La cat de frumos ai scris-o pare a fi si interesanta! 🙂

  11. 🙂 totul e interesant, andre! atata timp cat exista curiozitate in ochii privitorului, iar tu stii asta mai bine ca mine

  12. cel mai bun lucru pe care il poti face in viata e sa o accepti asa cum e (fara insa a te resemna!) si apoi sa incepi sa-ti indeplinesti visurile, unul cate unul, zi dupa zi an dupa an si oricat de mult ar dura.

  13. dar nu pe toate, caci atunci cand ramai fara visuri de indeplinit e cam grav 🙂

  14. 🙂 candva traiam si eu asa – era un mod linistit si frumos de a-mi duce zilele… acum nu mai pot gandi la nimic si nu e un mod bun de viata. dar ca orice inchisoare, e doar temporara – si vei scapa/fugi din ea!
    eu te astept cu tigari la poarta 🙂

  15. pai nici ca mine, nici ca tine. ca extremele nu fac bine la sanatatea mintala 😉

  16. Servus Lollitta…
    da… sa intri din casa in casa, fara sa bati la uşă, poate fără să îţi laşi pantofii la intrare… e o îndeletnicire care ne vindecă de ceva singurătăţi. Cei 30 de ani?… Să ştii că doar după ei lucrurile capătă contur iar viaţa îşi capătă adevărata voluptate, matură… Ce vei spune, ce vom spune, peste alţi 10?
    Cele bune!

  17. servus, Flavius!
    poate ca dupa cei 30 inveti sa nu mai cauti voluptatile doar in evenimentele mari, ci in fiecare moment pe care il vietuiesti. da, chiar, oare ce-o sa spun peste alti 10? sper ca voi fi cel putin la fel de senina pe cat sunt acum…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s