Seven Pounds

Cand dam viata suntem dumnezei? Cand ne dam pe noi, intregi sau pe bucati, pentru ca un altul sa traiasca, inseamna c-am ajuns la acel nivel?
Candva vorbeam despre sinucidere in multele ei infatisari. Nu, in nici un caz nu am de gand sa fac publicitate pro. Doar un singur lucru as vrea sa le spun tuturor acelora care nu mai gasesc in ei puterea de a merge mai departe. Fiti Dumnezei! Dati viata macar altora! Poate ca ei vor fi mai curajosi. Poate ca in sufletul lor exista vise pe care le mai au de indeplinit.

Daruitile lor ceea ce voi n-ati fost in stare sa duceti pana la capat. Zilele voastre una cate una sau corpul vostru sau orice altceva de care nu mai aveti nevoie. Nu dati totul la groapa de gunoi! Si-n momentul ultim poate ca senzatia de gol a existentei se va umple la gandul ca sunteti egalul zeilor.

Multumesc, De Maio, pentru recomandare.

Anunțuri
Published in: on Februarie 1, 2009 at 23:22  Comments (12)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/02/01/seven-pounds/trackback/

RSS feed for comments on this post.

12 comentariiLasă un comentariu

  1. Intotdeauna am fost pentru donarea organelor, iar acum, mai mult ca niciodata, cand vezi cati oameni au nevoie de ajutor si cati mor pentru ca nu s-a gasit sangele de care ar fi avut nevoie pentru a trai. Nu vad nimic rau in a darui viata atunci cand a ta se sfarseste desi multi ar zice ca e impotriva religiei, sau nu e omenesc. Totusi, se poate, chiar daca nu e tocmai ortodox si nu poti face decat bine acelui care va multumi lui D-zeu (care nu cred ca e impotriva donarii) pentru ca a gasit un donator.

  2. nu e omenesc pentru ca suntem obisnuiti ca omenescul sa insemne doar a lua viata? pentru ca am ajuns (asa cum citeam pe undeva) sa asociem omenescul cu cruzimea, rautatea si tot restul defectelor posibile? cati dintre noi, atunci cand e vorba de ceva bun, spunem omenesc? dumnezeiesc, ingeresc, asta da. poate ca ar fi cazul sa se mai modifice modul de gandire a omenirii despre ea insasi

  3. Exemplu de mod de gandire:
    4 pici pe treptele intrarii in scara blocului:
    -Ati vazut ca a venit politia dupa X-ulescu(un alt pici cu cativa ani mai mare decat ei), zice primul.
    -Am vazut, dar voi ati vazut ce fel ii fugarea, ca nu au reusit sa-l prinda 5 politai, zice al2lea.
    -Si pentru ce, ca a batut-o pe proasta aia de X-uleasca de la etaju’ 2, zice al 3lea.
    -Ce sa mai, e cel mai tare „X-ulescu”, are curaj si isi bate si joc de politie, raspunde al 4lea si ultimul.
    Mai mult nu am stat sa ascult, nu mi se parea normal sa trag cu urechea la discutiile celor cu 10 ani mai putin ca mine…dar mi-a dat de gandit…unde vom ajunge cu modul acesta de gandire la tineretul din ziua de azi???

  4. nu vom ajunge departe de unde suntem deja. in italia berlusconi e considerat un fel de erou national. are enspe procese de toate felurile. poporul il lauda pentru felul in care a stiut sa se descurce. si marea majoritate isi spun in gand: daca poate el, inseamna ca vom reusi si noi

  5. pai si cand te omori esti tot un fel de dumnezeu 🙂

    ma lolit.. cand intra omu in criza si-n alea, s-a terminat.. nu sta el sa se gandeasca la una-alta folositoare, sa fim seriosi.

    tu zici bine ce zici, oricum.

  6. Ambele alegeri, sa traiesti sau sa te sinucizi sunt sau ar trebui sa fie alegeri libere si constiente. Ca orice alegere, implica responsabilitatea celui care face alegerea, atat pentru actul in sine cat si pentru toate efectele sale.

    Dupa cum se vede, vorbim de lucruri care nici nu exista in lumea in care traim sau sunt asa de rare incat poti sa traiesti 100 de ai si sa nu le intalnesti deloc. Constiinta, alegere constienta, responsabilitate…..

  7. didu, da esti parca mai dumnezeu cand de tine depind altii, nu?

    dara, tu ai dreptate. doar ca putini sau aproape nimeni constientizeaza responsabilitatile pentru toate efectele.

  8. pai eu cu iluzia asta n-as putea trai niciodata, ca de mine depind altii… si nu, n-as fi mai dumnezeu, tocmai.

    dumnezeu e cel care n-are nevoie de nimic, isi ajunge siesi.

    😀

    mai, eu de dragul argumentatiei… comentez 🙂

  9. maria, multumesc de link, dar a expirat ieri oferta 🙂
    did, apoi dumnezeu n-are nevoie de nimeni dar toti ceilalti au nevoie de el 🙂
    eu am zis treaba cu dumnezeu pentru ca am ajuns asa la concluzia ca marea majoritate a sinuciderilor se produc datorita faptului ca omuletii au impresia ca nu conteaza pentru nimeni

  10. m-ai intristat.

  11. într-adevăr, filmul te pune să te întrebi… şi să-ţi răspunzi.

    eu caut formularele să le completez să mă donez de mi-o veni ceasul, dar nu m-aş putea decide să-mi iau singură viaţa…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s