la sconosciuta

cand te duci intr-o tara straina esti un necunoscut. care poate muri de foame fara ca cineva sa-l intrebe ce are. de multe ori nici sa ceri un pahar de apa nu ai cum, pentru simplul motiv ca habar nu ai cum se spune.

pentru ca oricat de multe lipsuri am indurat (poate odata voi povesti si despre asta) n-am ajuns niciodata in retelele traficantilor de carne vie. pentru ca in fiecare zi multumesc cerului pentru asta.

pentru cei care cred ca fetele cand se duc sa se vanda o fac deoarece le place. si pentru toti ceilalti, uitati-va la „la sconosciuta”. oricum voi, care stati acasa la voi, in tara voastra, n-o sa vedeti aici decat o poveste. mai induiosatoare decat altele, probabil. o sa va rascoleasca. dar pana cand n-o sa fiti aproape de asa ceva n-o sa intelegeti cu adevarat ce inseamna.

Anunțuri
Published in: on Ianuarie 29, 2009 at 22:44  Comments (19)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/01/29/la-sconosciuta/trackback/

RSS feed for comments on this post.

19 comentariiLasă un comentariu

  1. well draga mea m-ai facut curioasa…si nu ca n-as sti cum e…ci ca sa-l vad sa verific cat e de precis ,ca sa ma exprim asa..

  2. nu stiu daca e neaparat precis… dar poate ca reuseste sa surprinda cateva momente tulburatoare. daca reusesti sa il vezi, chiar mi-ar face placere sa imi spui cum ti s-a parut. pup tirowka

  3. sti de obicei cand ma uit la filme de genul ,ma intristez teribil ptr ca de multe ori redau chesti false ,ori exagereaza ,ori nu stiu…
    mi se pare nedrept sa faci ceva de genul ,lumea chiar „crede” ce se vinde in aceste filme…
    sunt putine informati reale despre „aceasta lume interlopa”…si statisticile sunt atat de reci..
    candva visam sa fac lumina dar nu am putut plati pretul ce mi-l impunea acest act…
    l-am tras deja…o sa-l vad acum…

  4. eu poate sunt prea pesimista. dar ma gandesc la faptul ca o singura lumina nu ajunge. ar trebui ceva mai mult. poate mult prea mult din partea tuturor. e grea discutia. si ca una care n-a ajuns acolo nu vreau sa vorbesc despre lucruri de care nu am habar. as jigni poate fara sa vreau. si nu-mi doresc asta

  5. relax…is destul de calita la chesti de genul..
    poate de aia is masochista cateodata ,ptr toate lucrurile ce as fi putut sa le fac si de lasa ce is ,le-am permis…ma bucur ca am reusit sa „salvez” cateva suflete si jeluiesc cele ce au ramas captive..
    mama e in pescara,ieri am vorbit cu ea…si-a gasit un „umar” acolo…funny e tot roman…vroia sa vina la roma zilele astea…in nettuno e sotul surori mele..da,si al meu e prin zona aia…
    nu am curaj in seara asta sa ma uit la film ,poate maine …nb

  6. As fi vrut sa spun ceva dar din pacate nu reusesc sa gasesc acest film, oricum din ceea ce spuneti seamana foarte mult cu Human Trafickining iar daca este asa pot spune ca am avut parte de acel sentiment ” departe de casa si singur”
    Iti recomand THE CURIOUS CASE OF BENJAMIN BUTTON un film care pe tot parcursul te atinge pe toate planurile emotionale si chiar ca man ce sunt mai ca imi venea sa dau o lacrima .

  7. mike, am auzit de filmul asta de prea multe ori. cred ca e cazul sa-l vad si eu pana la urma 🙂

  8. eu nu vreau sa ma induiosez pe tema asta. eu plang de-a binele, si ce rost?!

  9. pai nu stiu daca are vreun rost. am plans si eu de-a binelea de vreo 3 ori cat am vazut filmul. puterea trebuie sa o gaseasca ele sa iasa cumva. sau sa nu intre acolo. dar e usor pentru noi sa vorbim de pe margine…..

  10. Dacă tot este vorba de filme, încearcă Seven Pounds, cu un uimitor şi extraordinar Will Smith…

  11. s-a bifat. sper sa il vad diseara

  12. m-am uitat pe imdb si sper sa-l gasesc

    eu ma cutremur la toate povestile de genul. indiferent de ce se vede din afara, nimeni nu stie ce este in sufletul unei femei care isi vinde trupul

  13. Un film care mie personal mi s-a parut mai bun decat Sconosciuta este Lilja 4 ever. Mi-a lasat un gust amar in gura. Poate ca sunt un pic subiectiv pentru ca italiana ma oboseste ingrozitor :)), dar ti-l recomand cu caldura.

  14. dap. ca si-l vinde de buna voie e o treaba. ca i-l vand altii… deja se complica problema

  15. Scuze pentru postul anterior…Am scris un comment si nu a aparut… Vroiam doar sa-ti recomand Lilja 4 ever… Mie personal mi-a placut mai mult decat Sconosciuta (italiana ma oboseste :)) )… Noapte buna!

  16. 🙂 pe mine nu mai are voie sa ma oboseasca pentru c-o vorbesc zilnic. o sa il caut, multumesc de recomandare
    ps. comentul intrase la spam pentru ca era link in el

  17. @ lollitta: pana nu ne spui povestea nu avem cum sa achiesam la pct tau de vedere. nu zic ca multe fete n-au si ghinion, dar cele mai multe se duc clar pe treaba: cate iau de bune ofertele de munca „picolita in palermo”?!

  18. sa stii ca tocmai oferta aceea o iau marea majoritate de buna. trebuie un pic de experienta ca sa intelegi din anunturi care este adevarata munca pe care urmeaza sa o faci. as putea sa iti dau un exemplu: cand eram la inceput aici in italia cautam si eu tot prin anunturi. pentru femeie in casa. evident ca intai si intai le dadeam deoparte pe cele care precizau ca este vorba despre barbati singuri. dar marea majoritate nu spuneau. si atunci ma trezeam ca sunam ca sa intreb conditiile si ma intrebau de exemplu masura de la sutien.
    asta cand poti discuta cu cel care urmeaza sa te angajeze, iar acela e sincer. insa multe dintre fete n-au norocul asta. in momentul cand ajung acolo (de multe ori fara sa aiba nici macar banii pentru intors in buzunar) nu li se mai da voie sa se mai miste. le sunt confiscate pasaportul sau buletinul si sunt inchise in camere cate 10. acestea sunt doar unele detalii, din ce am reusit sa aflu de la televizor sau din povestirile altora.

  19. @ lollitta: mda, nu m-am gandit la experiente-limita de genul asta. cre’ ca vedem acelasi lucru din doua unghiuri diferite: tu de la fata locului, unde vezi fete debusolate, eu din romania, unde vad fete chitite sa faca bani in „terminus paradis” (sau, cum am auzit o exprimare fabuloasa, „vreau sa fac ceva cu viata mea!”. face toti banii, heya?).
    din experienta personala: o tanara doamna din iasi, cu copil acasa si barbat alcoolic, a stat vreo saptamana prin bucuresti (la mine, mai exact), in drum spre cipru, unde urma sa ia in primire o slujba de „menajera”. in iasi muncise ca chelnerita intr-un salon de biliard, deschis non-stop (ea muncea in tura de noapte).
    ergo, din discutiile cu aceasta tanara doamna mi-am format parerea de mai sus. crezi ca sunt scuzabil…?!
    🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s