Un alt fel de spam

„Buna seara , numele meu este Gretel Andrei, Si mai intai de toate va rog a citi mesajul pana la capat , stiu ca seamana cu miile care circula pe internet dar dureaza doar cateva clipe.
Sunt din Fagarasi , Romania situatia mea nu este una dintre cele mai proaste dar nici una dintre cele mai bune ,iar problema mea nu este una legata de situatia financiara , ci mai degraba una pe plan social. De cativa ani mai precis din anul 2006 prietenii mei m-au dat la o parte pe motivul ca nu sunt de rangul lor iar singurii prieteni pe care ii mai am sunt cei virtuali , de aceea sunt intr-o continua dorinta de a avea cat mai multi . Ceea ce doresc este doar un simplu raspuns de da sau nu. Va multumesc.”
Acesta este mailul primit azi.
Din dex stim ca prietenia este: „Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane;”
Intrebarea mea e urmatoarea: chiar exista persoane care „cer prietenia” necunoscutilor cu un mail? Asta inseamna noua era a tehnologiei?
Anunțuri
Published in: on Ianuarie 22, 2009 at 20:16  Comments (15)  

The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2009/01/22/un-alt-fel-de-spam/trackback/

RSS feed for comments on this post.

15 comentariiLasă un comentariu

  1. Servus…
    daca acest mesaj e aşa cum îl prezinţi tu, acest Andrei din Făgăras(i)! chiar are o problemă. Şi sunt mulţi ca ei cred, cei care nu mai au o realitate palpabilă, socială ci doar una virtuală, eterică. E trist şi grav şi există chiar şi tratamente de dezintoxicare pentru aşa ceva…
    Cele bune
    Flavius
    Braşov

  2. salutare. mesajul l-am transpus evident cu copy/paste in intregime.
    Nu cred ca este singurul care are aceasta problema. sunt multi cel ca el. m-a mirat modalitatea de abordare. exista forumuri, bloguri, retele de socializare unde o persoana isi poate gasi amici virtuali in functie de interese. a trimite mailuri necunoscutilor mi se pare absurd.

  3. Numele meu e Hansel si am vreo doua sute de ani. Vrei sa fii prietena cu mine?

  4. doamne ce strange suna… oamenii astia chiar nu stiu ce inseamna prietenie, au pierdut pur si simplu notiunea acestui cuvant. Cum sa tai in carne vie… DA sau NU.

  5. Si uite cum micutul a devenit celebru peste noapte. Cine stie, poate se insoara virtual maine poimaine.

    Revenind la subiect; in asemenea cazuri, eu folosesc acea minunata comanda „ignore”

  6. minos (scuze, hansel :P), tu macar ai spus cati ani ai! deja e un element in plus. numai ca n-ai folosit expresia corecta. se zicea „vrei sa-mi dai prietenia ta?” 🙂

    ildi, pe bune ca suna ciudat. desi, daca stam sa ne gandim, retelele sociale sunt cam la fel. te trezesti la un moment dat ca vin cereri de „prietenie” de la tot felul de ciudati. singura diferenta ar fi ca dupa o rapida trecere in revista a profilului celui care ti-a cerut „add friend” esti mai dispus sa dai un accept

    darael, s-ar putea sa ai dreptate tu. cat despre insuratul virtual… e posibil si asta. o amica a unei amice s-a maritat zilele trecute cu un tip de prin guatemala cu care a „prietenit” virtual. nimic nu ma mai mira.

  7. delete message – din prima! prieteniile virtuale sunt mai periculoase decat singuratatea 😉

  8. delete din prima si eu. dupa aceea m-am gandit ca e cam ciudata cererea si-am ajuns la concluzia ca s-ar putea sa fiu eu antisociala. asa c-am recuperat-o din gunoi si-am pus-o pe blog 🙂

  9. Eu i-as raspunde doar ca sa aflu mai multe despre o astfel de persoana, poate ce l-a indemnat sa trimita un astfel de mesaj, ce fel de om este..
    Societatea contemporana a devenit pentru cei mai slabi insuportabila, sunt atat de multi oameni singuri si disperati.. am intrat, de curiozitate, pe un site de dating, m-am speriat cat de multe persoane sunt inscrise si mai ales care sunt cuvintele prin care se auto-descriu. Iar pc-ul a devenit ca un scut, unii se simt protejati in spatele monitoarelor, fara sa-si dea seama ca poate tocmai astfel isi capata atributul de „antisociali”

  10. decat alea taNpite de la nu stiu ce loterii :))

    parca am primit si eu ceva de genu’.

    sper ca peste 30 de ani o prietenie sa nu insemne un mail

  11. hmm … eu as spune ca asta e rezultatul vietii „in viteza” pe care o traim. daca ne gandim doar la faptul ca inflatia e o constanta si ca la orice job ideea de baza e „mai mult profit” (care se face tot mai greu) … ajungem sa avem tot mai putin timp liber sau sa-l avem, da’ prea fragmentat pentru relatii interumane „traditionale”. adaugand la asta o doza tot mai mare de egoism si autosuficienta … avem reteta perfecta pentru disparitia „modei vechi” si aparitia uneia noi, adaptata la noile conditii de viata. priviti in jur cu atentie si veti vedea ca lumea se schimba … intr-un ritm mult mai alert decat cel al schimbarilor proprii.

    ps: ca multi altii, si eu scriu acest text intr-o pauza la serviciu …

  12. poate ca nu m-am facut bine inteleasa. departe de mine condamnarea socializarii virtuale. ba chiar dimpotriva, din moment ce eu insami sunt o „victima”. m-a derutat doar modul de a proceda.
    dupa umila mea parere exista si alte posibilitati chiar cu o doza mai mare de reusita: un site de dating, cum spunea Leila, de exemplu. forumuri, chiar si blogul care in definitiv tot o forma de socializare e. dar a trimite mail unor necunoscuti? mi se pare absurd
    evident ca e mai usor sa mentii o legtura pe cai internautice (sper ca am scris bine). eu sunt o dovada vie a acestei variante. insa asta nu ar trebui sa inlocuiasca in nici un fel relatia fizica. doar sa o completeze, eventual

  13. nu ar trebui, dar o va face! e o consecinta, nu o optiune. da’ revenind la absurditatea aparenta … poate ca nu e tocmai asa: pescarul nu stie ce pesti sunt in apa si deobicei pescuieste cu mai multe undite … de ce ar fi trimiterea unui mail la necunoscuti „atat de absurd” in comparatie cu pescuitul? in ambele cazuri n-ai de unde sti care va fi rezultatul final … da’ e dovedit faptul ca uneori, pentru cei norocosi sau perseverenti, rezultatul e de-a dreptul fabulos. aaa … si nu cumva asta suntem invatati de mici sa ne dorim („cel mai”, „extra”, „super”, „unicat”, etc.)? nu cumva ni se spune ca trebuie sa perseveram la infinit (daca noroc nu avem)?

  14. Mi se pare beton. Abia astept sa-mi ceara prietenia niste oameni de seama, gen Jumate-de-om-calare-pe-jumate-de-iepure-schiop, Piparus Petru sau Gheonoaia. Daca ofera si ei un pa’a’el, ceva, sunt fratiorii mei pana la moarte!
    Sau pana intra-n faliment.

  15. INTJ, mi-a placut comparatia cu pescarul. in acest caz inclin sa iti dau dreptate. perseverenta e o calitate pozitiva care poate duce departe

    🙂 misu, poate daca spunea doar ca e gretel din poveste ii dadeam un mail sa intreb ce mai face


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s