Poveste cu zana

 

026Comentand azi la mariana mi-am adus aminte de zana mea cea buna si m-am gandit sa-i spun povestea.

      Era odata ca niciodata un copil mic si prost care la 20 de ani s-a indragostit de printul nepotrivit. Ati ghicit deja despre cine e vorba, nu? Eram in al doilea an de facultate si indragostita lulea de un Fat-Frumos care nu era chiar atat de frumos. In schimb avea un simt al ironiei mai mult decat dezvoltat si stia sa imi dea atentie exact atat cat sa nu plec de langa dansul. Mai era si foarte priceput in ale amorului asa ca e de inteles ca nu stiam sa-i rezist in nici un fel.

     Aceasta relatie dura de vreo doua luni de zile. Incepuse sesiunea si pe mine ma apucase un masochism teribil. Printul meu pleca impreuna cu baietii cu saptamanile la baut sau in discoteci iar eu stateam si-l asteptam in camera la el plangand si intrebandu-i colegul daca a mai dat un semn de viata. Dupa vreo trei examene ratate (dadeam intre 10 si 15 examene pe sesiune) prietena mea cea mai buna si o alta amica au venit sa ma ia pe sus inapoi in camin la mine. Una mi-a facut geanta, cealalta s-a dus sa-l caute pe nemernic pentru a-l „spurca” bine ca imi distruge viata. Mai trasa, mai impinsa, pana la urma ne-am urcat toate trei intr-o masina si-am debarcat cu haine murdare si sacosele cu borcane goale (se supara mama rau daca nu ii aduceam inapoi acasa borcanele cu filet) inapoi in camera mea.

Coincidenta nefericita a fost ca in aceeasi dupa-amiaza lumea s-a adunat la balena ( un fel de fantana arteziana fara apa pana in ultimul an de facultate unde se strangea lumea sa cante la chitara, la intrarea in complex) si s-au dus sa cante colinde. Eu am ramas singura si nefericita. Si cu ultimii bani pe care ii aveam am cumparat calmante si vodca (Vodca, vodca-Vama veche; mereu cand aud Hai sa emigram imi aduc aminte de perioada aceea).  Si le-am luat pe toate cu jumatate de vodca. Apoi m-am culcat.

Pe la o bucata de noapte s-a intors prietena mea si a facut naveta cu ligheanul la baie pentru ca eu nu mai terminam de dat afara din stomac. Dar cum vazuse sticla de vodca goala s-a gandit ca e o simpla betie.

A doua zi dimineata aveam examen la latina. Cand am dat sa ma ridic din pat m-a apucat sughitul. Daca stateam culcata nu era nici o problema. Cum indrazneam sa ma ridic macar in cot nu reuseam nici sa respir de atata sughitat.  Si mai grav a fost cand am incercat sa fac cei 50n de metri care ma desparteau de facultate. Simteam ca plutesc. Aveam in picioare o pereche de pantofi din aceia oribili, bucuria piticilor. Cantareau vreo doua kilograme lejer.  Dar eu simteam ca plutesc. Si sughitam in continuu.

Pana am ajuns la Universitate i-am marturisit prietenei boacna. Si am rugat-o sa dea examenul si in locul meu. Nu era nici o problema daca facea doua lucrari. Profu era spaniol si oricum nu ne cunostea, ca nu se ducea nimeni la cursuri. In timp ce ma tocmeam cu prietena, vine fata. Zana buna. Ma aude si ma ia pe sus la urgenta.

Mare distractie acolo. Pentru ca venisem pe picioarele mele, a trebuit sa astept vreo ora. Cand in cele din urma am intrat si i-am povestit doctorului ce-am facut m-a intrebat:si n-ai murit?! – Dupa cum vedeti, nu! – Bine. Du-te acasa si bea apa.

Povestea incepe abia acum. Acea fata m-a dus acasa la dansa si m-a tinut la ea o saptamana pana cand s-a terminat semestrul. Mi-a dat de mancare, de citit, m-a tuns, m-a machiat, m-a imbracat si mai ales a avut grija de sufletul meu. Lucrurile bune si frumoase sunt greu de povestit pentru ca par banale. Dar daca nu ar fi fost ea probabil ca as fi repetat gestul. Eram prea convinsa ca pe mine nu ma iubeste nimeni si ca ramasesem singura pe lume. Nu mi-a scotocit in suflet. Nici macar nu m-a pus sa ma spovedesc in fata ei. Pur si simplu a stat langa mine. 24 din 24, ca langa un om bolnav. Si m-a facut bine.

Bineinteles ca exista si morala povestii: exista si oameni buni. Cand te astepti mai putin sau cand ai intr-adevar nevoie. Ce am facut dupa, e o alta poveste.  Cu zmei si fara feti frumosi. Dar ramane pe data viitoare.

 

  • mariana405mariana405

    04.05.08 09:20:30

    😦 sunt convinsa ca exista si oameni buni.Nu am spus ca a fost rau, am trait chiar o poveste, mi-am facut o poveste fiindca viata mea reala este dura si suntinfricosata de viitor.Daca ma iau dupa logica, nimic din ceea ce am facut nu a fost logic, nici un factor nu-mi prezenta un viitor alaturi de el,plus ca am "jucat " la dublu,nu putea sa fac nimic, fiindca exista omul meu care este bolnav si care culmea , il si iubesc, dar ca pe un copil al meu.Dragostea , in general, este diferita, pentru copii , este una,pentru prieteni, alta, pentru sot,amamnt, iubit,altceva.Eu sunt copilaroasa doar langa partenerul de viata , atat si aia ma reincarca intotdeauna. Cu el ,am avut vise frumoase si dintr-o data,s-au rupt, de aceea am clacat.Zana buna , sunt sifgura ca o sa vina, dar nu vine cant trebuie:(
    merci mult,ai fost un fel de zana buna:) in povestea asta,m-ai scuturat nitel

  • lollitta

    04.05.08 12:23:52

    inseamna ca ti s-a dat posibilitatea sa visezi pentru o perioada. e un dar pe care l-ai avut. daca s-a terminat nu te intrista. ar fi fost mai urat fara.

  • tirowka

    04.05.08 14:36:34

    cred ca toate avem o poveste de genul si o prietena buna la momentul potrivit…;))))))

  • lollitta
    04.05.08 14:38:56

    nu pot spune ca e o prietena in adevaratul sens al cuvantului. apare si dispare in viata mea cand sunt foarte singura. important este ca exista

  • Xanadu

    04.05.08 15:21:30

    Fără legătură directă cu istorisirea : mi-ai readus in minte "balena" şi nişte examene prin care am trecut şi eu. Într-un fel, am stat în aceeaşi bancă…:)

  • lollitta
    04.05.08 15:36:28

    frumoasa surpriza…dar misterul e mai placut. oricum ma bucur ca am gasit un coleg din dulcele targ

  • Dias71Dias71

    06.05.08 18:43:11

    Imi place mult cum ai scris . Mi-a facut mare placere sa citesc postarea.
    Eu am trecut printr-o experienta asemanatoare (medicamente luate cu pumnul-extraveral ) din alte motive,cand eram doar in clasa a-VI-a. Am fost in coma profunda…mi-au facut spalaturi intestinale si am scapat ca prin urechile acului . Motivatia mea,atunci a fost alta…o criza de personalitate legata de o parlita nota de 8 la…romana :).
    Am mai trecut de atunci si printr-un alt moment de criza,in care,la fel, am fost pe punctul de "a da coltul".

    Momente de disperare provenite din relatii sentimentale…le-am avut si eu ,n-a fost totul chiar pe roze,mereu :)…
    Asa ca inteleg foarte bine starea prin care ai trecut. Si recunostinta fata de "zana " care te-a ajutat exact atunci cand ai avut nevoie mai mare .

  • lollitta

    06.05.08 18:47:36

    fiecare cu motivatiile lui. probabil o data cu maturizarea reusim sa gasim un oarecare echilibru. sau un fel de armonie in care lipsa sunetelor nu ne mai atrage.

  • Anunțuri
    Published in: on Mai 4, 2008 at 00:03  Lasă un comentariu  
    Tags: , ,

    The URI to TrackBack this entry is: https://llollitta.wordpress.com/2008/05/04/poveste-cu-zana/trackback/

    RSS feed for comments on this post.

    Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s