Mi-au crescut in nestire
muguri de dorinti
pe crengile sufletului
Cu fiecare respiratie
imi pocnesc dureros
de multicolori
Cuvant sau cantec
mi-aprind continuu
corole-nfiorate
Dragoste, Tu
mi-ai urcat seva
-n lumina.
Mi-au crescut in nestire
muguri de dorinti
pe crengile sufletului
Cu fiecare respiratie
imi pocnesc dureros
de multicolori
Cuvant sau cantec
mi-aprind continuu
corole-nfiorate
Dragoste, Tu
mi-ai urcat seva
-n lumina.
The URI to TrackBack this entry is: http://llollitta.wordpress.com/2009/11/12/declaratie/trackback/
Orice mugur ce-nflorește,
Sub a vieții înfăpturie își va pierde a lui corolă.
Iar un fruct hrănit cu seva, va crea drept mulțumire.
Fiecare anotimp are farmecul sau fin,
Ce privind în viitor va sadi speranță vie
Iar în urmă când privim va isca melancolie.
Stai în vântul primăverii,
Înfruntând raza de soare și respira-adânc aroma
Fericiri ce tresare.
uneori dragostea e asa cum spui tu, ca o primavara, nerabdatoare, inmugurind…frumos ai scris, Lo
delaskela, mai ales cand vine dupa o perioada de amortire, dragostea nu prea poate fi altfel…